miercuri, 16 septembrie 2009

146. Ganduri despre cunoastere

Traim intr-o lume care face mare tam-tam pe tema cunoasterii. Sa cunoastem cat mai mult, sa fugim dupa noi si noi informatii, sa analizam, sa studiem, sa ne batem cu caramida in piept ca noi stim.

O mare parte din ceea ce stim se bazeaza pe simturi.
Daca nu vedem nu credem e un citat celebru. Dar e atat de pueril si copilaresc.

Toata lumea a vazut macar o data Luna. Pe bune, cunoasteti Luna ? Pentru ca ati vazut-o ?

Dar eu va intreb: chiar ati vazut Luna vreodata ?
Ia ganditi-va ce vedeti de fapt.
Reflexia luminii solare, asta vedeti de fapt.

Va place cel de langa voi ?
Il vedeti, e chipes, e frumos, arata bine. Dar, la fel ca in cazul Lunii, il vedeti ?
Si nici nu am amintit de gandurile sale, de sentimente, de trairi.... de fiinta adevarata.

Ups. E o problema cu cunoasterea, nu-i asa ?
Atunci, cum putem sa judecam pe cineva necunoscandu-l ? Ahaaaa... dam cu banul. Buna treaba. Suntem experti in barbut, nu-i asa ? Succes in continuare :D !

2 comentarii:

  1. eu am monede saltarete care sar pe ambele parti si stiu sa stea mult pe o dunga inainte de a hotara pe ce parte vor sa cada...

    cunoasterea m-a obosit. nu mai vreau. vreau ca tot ce am strans in minte sa fie scuturat, filtrat, distilat, iar esenta sa se scurga prin vene in tot corpul.
    atunci ,,stiu" va deveni ,,pot".
    si imi voi lua zborul, optindu-ma o clipa si pe umarul tau.

    RăspundețiȘtergere
  2. @ Ajnanina - o sa-ti rupa buzunarele monedele acelea saltarete daca sar asa de mult ;)

    RăspundețiȘtergere

Cititorule, când scrii mesajul tău aici, nu uita de Legea Ecoului: "TOT ceea ce Strigi cu Trupul, Mintea sau Sufletul o sa-ţi vină înapoi."

Evită în postarea ta Supărarea, Mânia, Încrâncenarea sau Ura. Viaţa e grea şi fără ele. De ce sa ţi-o faci singur şi mai grea ?