Curatenia aduce la lumina o multime de lucruri de care nu ne-am mai atins de mult timp. Asa s-a intamplat si astazi. Am dat de fotografii. O multime de fotografii.
Alb negru sau color
cu margini taiate frumos, cu model
Cu scurte insemnari pe spate
Sau fara
Fiecare fotografie cu povestea ei, cu suvoiul ei de amintiri. Cu senzatii, cu mirusuri, cu trairi..... o experienta interesanta intalnirea cu propriul trecut, cu propriile clipe de viata.
vineri, 4 septembrie 2009
4 comentarii:
Cititorule, când scrii mesajul tău aici, nu uita de Legea Ecoului: "TOT ceea ce Strigi cu Trupul, Mintea sau Sufletul o sa-ţi vină înapoi."
Evită în postarea ta Supărarea, Mânia, Încrâncenarea sau Ura. Viaţa e grea şi fără ele. De ce sa ţi-o faci singur şi mai grea ?
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ce parere ai de fotografiat? Ma refer daca e sanatos sa tot apari in ele. Indienii erau si ei reticienti in legatura cu fotografiatul, poate din naivitate, sau poate chiar este ceva in spate
RăspundețiȘtergere@ Un boboc - parerea indienilor este una bazata pe necunoasterea fenomenelor; pentru ei era miraculos sa se vada imortalizati pe o hartie.
RăspundețiȘtergereMie imi plac fotografiile, dar le folosesc doar ca repere in timp. Inchid ochii si imi aduc aminte de atmosfera acelor clipe, nimic mai mult.
sunt trist; din cauza postarii tale; toata lumea din jurul meu ma cearta ca ma incapatanez sa folosesc un aparat de fotografiat cu film; melancolia deschiderii albumului nu poate fi comparata cu deschisul calculatorului;
RăspundețiȘtergerenu mai vreau digitalizare !...
@ cristian - adevarat graiesti. O fotografie pe film nu poate fi comparata cu nimic.
RăspundețiȘtergereStarea de asteptare cu ceasul in mana inaintea hartiei pusa in revelator, momentul aparitiei primelor semne ce anunta fotografia finala..... joaca cu expunerea si toate celelalte amanunte din laborator, mirosul inconfundabil de substante chimice....
Daca poti, sa nu lasi filmul. Dar e greu, greu de tot.