Asa am fost invatati ca
un copac e un copac,
o casa e o casa,
un nor e un nor.
Spre deosebire de aceasta abordare obisnuita sau normala cum ar spune unii, exista cei putini (ciudatii lumii) care vad realitatea din jur adaugandu-i dimensiunea timpului.
Din aceasta perspectiva
un copac pe care il vedem e in acelasi timp samanta,
lastarul, copacul fara frunze iarna,
cu muguri primavara, ruginiu toamna.
In acelasi timp e copacul prabusit de vant la finalul vietii,
putrezit pe pamant, mancat de insecte si de ciuperci ajungand intr-o zi pamant fertil....
La fel e cu casa, cu masina, cu orice altceva, cand "vedem" acolo e crearea, nasterea, toata istoria din trecut si din viitor pana la disparitia fiintei sau obiectului privit.
Stiu ca nu sunteti obisnuiti cu aceasta privire dar puteti sa incercati sa vedeti din aceasta perspectiva ceeea ce va inconjoara. O sa fiti uimiti de ceea ce este dincolo de o simpla privire obisnuita.
__________________________________________
Prezenta la apel, reclama mea nemascata:
Sfaturile lui Darael
dupa ce am citit mi-a venit sa ma intreb....Dar 'soferul' unde se duce dupa ce 'masina' dispare in final. Multa frica genereaza necunoscutul de 'dupa'... Tu ai spune ca ar trebui sa ne intereseze prezentul nu ce este dupa... dar intrebarea tot ramane in noi
RăspundețiȘtergereUn boboc
Soferul merge in drumul lui asa cum si masina merge in drumul ei.
RăspundețiȘtergereNimic nu e vesnic sub soare.
Iar despre prezent, e simplu.
Nu putem actiona decat in prezent, nu putem 'lucra' decat cu prezentul.
Dar in acelasi timp, prezentul nu e atarnat in cui, nu e ceva abstract, prezentul are radacini in trecut si continua in viitor influentandu-l.
Cine reuseste sa vada prezentul asa cum am spus in postare are sansa de a vedea legatura intre trecut, prezent si viitor intelegand mai mult cum poate sa foloseasca prezentul mai bine si mai armonios, evitand suferinta inutila.