vineri, 31 ianuarie 2020

Strigat in pustiu

Intr-o zi de vara pe la pranz
eram singur pe pista de biciclete
si nici un om nu era in apropiere pe kilometri intregi.

Atunci am vrut sa strig din adancul meu
tot ce simteam. Am vrut dar nu am strigat.

Sau strigam acolo pe pista
sau strigam in tacere in mine, era la fel.
Nu m-ar fi auzit nimeni.



__________________________________________
Prezenta la apel, reclama mea nemascata:
Sfaturile lui Darael

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cititorule, când scrii mesajul tău aici, nu uita de Legea Ecoului: "TOT ceea ce Strigi cu Trupul, Mintea sau Sufletul o sa-ţi vină înapoi."

Evită în postarea ta Supărarea, Mânia, Încrâncenarea sau Ura. Viaţa e grea şi fără ele. De ce sa ţi-o faci singur şi mai grea ?

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.