Azi noapte mi-am adus aminte de batranul meu.
Nu am sa va spun despre el; e al meu si nu al vostru...
Ce a fost extraordinar e ca mi-am dat seama ca nu imi aduc aminte de el. Imi aduc aminte de parerile mele, de amintirile mele, de trairile mele legate de el. De el nu imi aduc aminte nimic.
O sa spuneti ca e normal cand te gandesti la cei care au plecat sa fie asa.
Dar daca o sa incercati (eu am facut-o deja), o sa vedeti ca e la fel si cand va referiti la cei de langa voi. Rare sunt momentele cand ii percepem pe ei si nu parerile noastre despre ei. Degetele de la o mana sunt suficiente sa numaram acele momente in care ii percepem pe cei care ne sunt familie, nu mai spun de cei care nu ne sunt asa de 'apropiati'.... pe ei s-ar putea sa nu ii percepem niciodata asa cum sunt.
V-am dat de gandit ?
Ar trebui. Poate asa o sa incercati sa ii percepeti pe cei de langa voi asa cum sunt. Poate poate o sa ii si vedeti.
__________________________________________
Prezenta la apel, reclama mea nemascata:
Sfaturile lui Darael6 tehnici in asteptarea lui BB mic
Vrei sa zici ca Einstein se insela putin si ca exista totusi exceptii care confirma teoria relativitatii? CHiar crezi ca se poate sa ȚveziȚ fiinta?
RăspundețiȘtergere@ Dili - te referi la Einstein, batranelul acela care pare simpatic ? Doar pare; in realitate a fost un gunoi de om (ca om) pe minciunile caruia stau cocotate 'adevaruri' ale stiintei actuale.
RăspundețiȘtergereRealitatea-realitate e mult diferita fata de tot ce ni se baga in cap la scoala si in cartile de indobitocire (scuze, de popularizare a stiintei) de pe tarabe.
De aceea eu spun de vreo 25 de ani tuturor: deschideti ochii si poate intr-o zi o sa vedeti. Cu ochii inchisi clar ca nu aveti nici macar sansa aceasta.