sâmbătă, 12 martie 2011

357. Deja vu

Fiecare clipa a vietii noastre, a fiecaruia dintre noi poate fi privita ca un moment al alegerii.

Respirati adanc si fiti extrem de atenti.
Ce o sa puteti sa vedeti ? Deja stiti, sigur stiti, chiar daca nu recunoasteti acest fapt cu voce tare: in fiecare clipa suntem pusi sa repetam aceleasi situatii in care am fost si ieri, aceleasi situatii pe care o sa le intalnim si maine.

Cei care constientizeaza acest fapt povestesc altora aceasta traire denumind-o simplu deja vu.

7 comentarii:

  1. si cred ca mai sunt mii de amanunte pe care mintea noastra constienta nu le retine, dar pe care subconstientul ni le arunca in fata in ras spunandu-ne "vezi ca ai mai trecut prin ceva analog o data" - cum e o raza de soare, un iz sau un bocanit de tocuri pe caldaram; dragut mi se pare ca senzatia asta de deja vu isi poate avea originile in realitate ca si in vis, ea nu face diferenta...
    Chiar, sa imi zici si mie cand afli ce este visul:-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce e visul in general sau visul legat de deja vu (in sensul ca multe momente deja vu par visate inainte sau desprinse dintr-un vis) ?

    Visul ca vis este aceeasi realitate pe care o traim si in starea pe care o numim "normala", doar ca in timpul visului vedem realitatea prin alte mijloace, ca si cand atunci ne uitam cu telescopul / microscopul, din interior spre si in afara..... sa zicem "altfel". Din alta perspectiva.

    Vise frumoase Dili !

    RăspundețiȘtergere
  3. visul ca vis, ai zis frumos, e un fel de joc al relativitatii... off-topic, de ce insa oare copiii au vise lucide mai mult decat adultii? Imi amintesc ce nebunii faceam in vis si cum ma jucam cu manipularea lor cand eram mica...mi-ar placea s-o fac mai des :-))

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Dili - cam o treime din copii vad realitatea visului in mod constient si inteleg ca intre ea si realitatea vazuta cu ochii nu e nici o deosebire asa ca interactioneaza constient cu ea.

    Nici tu nu spui ca realitatea japoneza (e un exemplu) vazuta la tivi e falsa.

    In timp, dupa 3-4 ani insa, prejudecatile si indoctrinarile creaza bariere de perceptie. Si uite asa acei copii incep sa creada tot mai mult minciunile ajungand ca la final sa creada mai mult in minciuni decat in ceea ce percepeau chiar ei.

    Exemplul clasic este dat de copilul care vorbeste cu prietenul imaginar, acel inger pazitor descris de toate traditiile lumii. Pana la urma, din cauza presiunilor, pisalogilor, popilor, batailor si pedepselor, acel copil va renunta la legatura care o are mintindu-se ca nici nu a fost vreodata. Iar daca mai are episoade trecatoare de perceptie, le ignora instant.

    RăspundețiȘtergere
  5. ai dreptate, e totusi trist cand ma gandesc ca s-ar putea ca intoarcerea la puritate sa fie imposibila acum..

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Dili - intoarcerea la puritate ?

    Repeta incet ce ai intrebat.
    I N T O A R C E R E A ?
    Cand spui asa ceva recunosti ca nu esti acolo, intelegi unde esti. Vezi ce incerc sa spun ? Stiind unde esti (la porci vorba cuiva), constientizezi ca trebuie sa te intorci si chiar o faci.

    Procesul e extraordinar descris in celebra pilda cu fiul risipitor. Dar inceputul, primul pas, esenta este exact ce ai spus acum, aici.

    Drum bun Dili. Sigur e cineva care te asteapta acolo unde e puritatea si inocenta.

    RăspundețiȘtergere

Cititorule, când scrii mesajul tău aici, nu uita de Legea Ecoului: "TOT ceea ce Strigi cu Trupul, Mintea sau Sufletul o sa-ţi vină înapoi."

Evită în postarea ta Supărarea, Mânia, Încrâncenarea sau Ura. Viaţa e grea şi fără ele. De ce sa ţi-o faci singur şi mai grea ?

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.